...că admitrea (selecţia) la mUMeFe “Şpagol Şpaghila” din Miticeşti se face pe bune, te înşeli amarnic, minim 50% din locuri sunt arvunite din timp (o să-ţi spun metodele într-o atlă postare - deţinem chiar şi exemple live şi mărturii filmate sub acoperire)!
...că totul e alb şi imaculat, că totul e gratis, că înalt-preacinstitele feţe universitare sunt integre, morale, că intenţiile şi scopurile lor sunt nobile, că există respect şi comunicare reală (o adevărată empatie) student-cadavru mitactic, că.., că..., că... Trezeşte-te şi nu mai visa!!!
...că baza materială, logistică şi informală este de ultimă oră, că vei învăţa cele mai noi aspecte ale profesiei (da, dar pe cele de acum un secol... şi nu spun cuvinte mari, convinge-te şi singur, citeşte cărţile sursă „străine” şi compară-le cu cursurile tale), că.., că..., că... Cu adevărat, chiar visezi frumos!!
...că totul depinde numai de tine şi că evaluarea studenţilor se face im-PARŢIAL ţinând seama de înalte standarde de calitate şi moralitate... Întreabă-ţi colegii care au trecut prin asta (poate aflii şi sumele pe care trebuie să le dai pentru asta... Oricum o să ţi le spunem noi în altă postare, dar credem cu tărie că după 6 sau 5 ani de frecătură o să le ştii şi tu... Apropo, poate scriem o carte sau facem un film despre asta!)
...că te.ai lăsat prostit de reclama şi legendele veştejite şi răsuflate, că..., după ce vei termina şpacultatea, vei fi un adevărat profesionist pe deplin format, respectat de societate, retribuit aşa cum merită un profesionist etc, etc; acesta nu e decât marketing universitar răsuflat, o să vezi cum stau lucrurile când vei deveni rezident !!! (iar acela nu e decât începutul :)!
...că veniturile profesorilor din şpagultate pe sesiunea din iarnă depăşesc de minim 5 ori salariul preşedintelui ţării, iar pe cea din vară îl spulberă de minim 10 ori, ca să nu mai vorbim de sesiunile de restanţe unde e cam la acelaşi nivel (suma totală a şpăgii colectate... dar pe tine restanţierule care nu ai sânge de vierme universitar sau îngeri păzitori ori care te-ai zgârcit în iarnă sau vară, te ve costa şpaga triplu !!!)
...că peste 98% dintre cadavrele didactice mUMeFiste ce colcăie şi viermuie fetid prin şpagotecă sunt unite între ele prin legături mai mult sau mai puţin văzute ochiului neavizat (binom mama-tată ↔ fiu-fiică, neopoţi-cumnaţi-fini-alte genuri de rubedenii, dar cea mai puternică legătură fiind “frăţia pentru caşcavalul fărădelegilor”)
...că viermii şi viermuşii universitari mito-şpagato-marfaceutici au o adevărată bulimie pentru mită şi alte foloase necuvenite; observă-i cu atenţie cum şpaga şi alte derivate ale fărădelegilor le provoacă o plăcere orgasmică, iar lipsa ei le dă sevraj (mare atenţie, în crizele generate de lipsa caşcavalului sunt foarte periculoşi şi devin ridicoli oferind un spectacol harpagonic-burlesc)!
...că geronto-cadavrele universitare ar da şi bani de acasă asemeni domnilor fanarioţi ca să mai “predea” la şpagultate (adică să mai sugă şi ei ceva şpagomiere); de altfel multe dintre ele “cotizează” asemeni vameşilor păcătoşi pe unde trebuie (serviciu personal, rectori, decani, factori de decizie) pentru ca să mai rămână mufaţi barem un singur an la conducta cu cacaluş-şpagaluş (vai de cei ce vor cotiza la aceste putreziciuni, căci vor da cât nu face!)
...că multe din preacinstitele şi feciorelnicele javre şpagote universitare au o avere care cu greu poate fi justificată (şi pe un om cinstit de pe acelaşi nivel cu ei nu ar strânge-o în 10 vieţi!)
...că există o discrepanţă uriaşă (aş spune, fără să greşesc, o imensă gaură neagră) între salariile reale (cere reies din scriptele legale) şi averea şpagoţilor şi a familiilor lor (imoboliare, bani, maşini, acţiuni, vacanţe etc.); să fie oare valabilă ecuaţia: venit real + caşcaval = avere reală?
…că hoardele (clanurile) din universitate nu sunt formate numai pe criterii de rudenie, ci criteriul principal e cel al interesului, pentru că interesul poartă fesu (şi... “aş mânca şi căcat pentru asta” – e un citat real dintr-un clasic al şpăgii mUMeFiste)
...că produsele incomplete de concepţie, (progeniturile) cadavrelor didactice au rezultete mult peste media celorlalţi studenţi... pe toate planurile: note maxime, burse de merit, burse în străinătate, masterate, doctorate, posturi în şpagultate gata încălzite care-i aşteaptă răbdătoare chiar cu mulţi ani înainte ca ei să o termine, averi impresionante, adică... totul pe tavă. Slavă lor, sunt nişte genii. Din păcate, Einstein ar trebui să-şi tragă un glonţ în cap!
...că poate cel mai enervant şi revoltător aspect este... tupeul de borfaş, ciocoismul şpagoversitar, credinţa că pot să te prostească pe faţă, aroganţa hoţului neprins... î n c ă !!!
...mai continuaţi şi voi!
PS. Cu siguranţă aceste lucruri NU se întâmplă niciodată la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti care se bucură de un binemeritat prestigiu în elita şcolilor de medicină şi farmacie româneşti prin existenţa unui corp academic de înaltă ţinută didactică şi ştiinţifică, prin excelentul nivel profesional al generaţiilor de absolvenţi recunoscut atât în ţară cât mai ales în străinătate, prin performanţele de excepţie obţinute în cercetare la nivel naţional şi internaţional şi prin impresionanta activitate publicistică şi editorială.
Vivat! Crescat! Floreat!
